„În această zonă de Europa, n-a fost o dragoste foarte mare pentru libertatea economică“

A doua dezbatere de la Festivalul de Film si Istorii Rasnov 2019 a vizat, ca punct de pornire, libertatea economică în Romania. Discuția a pornit, însă, în siajul primului panel al zilei, cel despre decembrie ’89, care fusese moderată de Sorin Mîndruțescu, Country Manager al Oracle Romania și directorul FFIR.

Jurnalistul Moise Guran a lansat o serie de întrebări:
„Ce știam noi, în 1989, despre libertate? Libertatea înseamnă doar să strigi pe străzi? Sau înseamnă mai mult decât atât? Nu înseamnă și responsabilitate?

Nu cumva, pe 20 mai 1990, am avut un referendum național cu întrebarea <<Vreți să plece comunismul?>>, la care românii au răspuns <<Nu>>, în proporție de 87%?“

Reacție din audiență, de la profesorul Alexandru Gussi, participant la primul panel al FFIR 2019: „Nu, nu a fost un referendum pentru comunism. A fost un referendum pe care românii l-au perceput ca fiind pentru schimbare. Ei au votat pentru schimbare.“

Altă reacție din audiență, Costin Borc, vicepremier în guvernul Dacian Cioloș: „Vă rog să nu uitați că, în piață, atunci când Iliescu a ieșit în balcon, oamenii au strigat <<Fără comunism!>>“.

**********

Lucian Croitoru, consilierul principal pe probleme monetare al guvernatorului BNR, a evocat lipsa libertății economice dintre subiectele discutate în Romania revolutionara.

Lucian Croitoru despre lipsa discuțiilor despre libertatea economică
„Eu l-am auzit, în acele zile, pe Ion Iliescu vorbind despre nevoia noastră de a merge spre socialism științific. În general, însă, discursurile de atunci vizau libertatea politică, democrația. Eu nu auzeam atunci pe cineva vorbind despre liberalism, despre libertatea economică. Nici acum nu prea aud.“

„Gândiți-vă la cât de anti-occidental a fost, de-a lungul anilor, discursul în societatea românească. Nu doar în timpul lui Ceaușescu, nu doar în ultimii 30 de ani. De ce s-a întamplat asta? Pentru că Occidentul s-a născut la oraș și societatea românească a fost, în general, rurală. Orașele nu prea erau locuite, mai ales înainte de perioada comunistă, preponderent de etnici români. Și atunci e de înțeles acest discurs anti-occidental.

Pe de altă parte, să nu uităm că Hitler a vorbit de foarte multe ori despre democrație, niciodată despre libertate economică. Asta ca să nu credem că Occident înseamnă exclusiv democrație liberală.

Economistul austriac Ludwig von Mises spunea că <<Dacă oamenii nu sunt liberi să vândă și să cumpere, ei se transformă virtual în sclavi, dependenți de bunăvoința guvernanților, indiferent de prevederile constituționale.>> La noi, nu s-a dorit ca oamenii să nu depindă de bunăvoința guvernanților. În general, în această zonă de Europa, n-a fost o dragoste foarte mare pentru libertatea economică.

<<Am dat oamenilor dreptul de a circula în Europa și, după ce au văzut cum stau lucrurile acolo, nu m-au mai votat.>>, le-a explicat fostul premier Adrian Năstase unor oficiali FMI după ce a pierdut alegerile prezidențiale din 2004 în fața lui Traian Băsescu.“

********

Lucian Croitoru despre economia ceaușistă

„Ceaușescu și-a început, într-adevăr, mandatul cu o perioadă în care i s-a spus <<Ceaușescu liberal>>. Au apărut așa-numiții mandatari. După trei ani, și-a dat seama că acești oameni au mai multe resurse decât statul.

Mecanismul penuriei în România comunistă era asigurat de faptul că cererea era mereu mai mare decât oferta. Întotdeauna statul venea și salva întreprinderile care produceau prea mult. Asta se cheamă politica restricțiilor bugetare moi. Pe final de mandat, Ceaușescu, prin încercarea de a plăti datoria externă, a încercat să treacă la politica restricțiilor bugetare tari.“

Lucian Croitoru despre legătura dintre libertate economică, inovație și democrație:

Lumea nu conștientizează faptul că democrația nu e compatibilă cu libertatea. Democrațiile au plecat mereu la drum vizând libertatea și au ajuns să privilegieze egalitatea.

Știți câte invenții s-au făcut în spațiul comunist? Una singură, în URSS, referitoare la o metodă de producere a cauciucului. Socialismul nu poate inova.

Există și un altfel de exemplu: Germania lui Hitler. Exista libertate economică? În mare măsură, da. Exista inovație? Cu siguranță, da, chiar la aselenizarea astăzi omagiată s-au folosit invenții din acea perioadă. Dar nu exista libertate politică, și asta a distrus totul.

********

Ionuț Dumitru, economist-șef Raiffeisen Bank și fost președinte al Consiliului Fiscal, a analizat câțiva parametri esențiali pentru economia României de azi în comparație cu alte state.

Ionuț Dumitru:
„România are un guvern destul de prezent în viața economică prin subvenții, prin instituții de stat nereformate.

Din punct de vedere al taxei pe venit, care este 10%, România stă bine. Dar, per total, dacă adăugăm și contribuțiile sociale, taxarea muncii e foarte înaltă.

La nivel de sistem legal, de aplicare a contractelor și protecția drepturilor de proprietate, stăm prost. Stăm bine, însă, la lipsa influenței militare în luarea deciziilor.

La sănătatea monetară, la inflație și la creșterea masei monetare, stăm bine.

Din punct de vedere al reglementării la piața creditului, România stă, în ciuda percepției, mai degrabă bine. În schimb, la reglementarea pieței muncii, stăm prost. E vorba, printre altele, de salariul minim, care este o interferență a statului pe piața muncii. La fel, din punct de vedere al dificultății concedierii unui angajat, stăm prost comparativ cu alte state.“

Lucian Croitoru: „Am văzut și eu o astfel de analiză comparativă, pe 10 parametri, făcută de o asociație internațională prestigioasă. La 8 dintre acești parametri, România era foarte aproape de Germania sau de Danemarca, cea mai liberă economie europeană. Sunt, însă, doi parametri la care stăm foarte prost. Unul e dreptul la proprietate și celalalt integritate la nivelul Guvernului. Adică e vorba despre corupția oficială.“

******

Lucian Croitoru:
„După ’89, s-a produs un mare târg în istoria României. S-a schimbat capitalul politic al comuniștilor cu cel economic. Toți cei care se ocupau de firmele de comerț exterior ale sistemului comunist au preluat afacerile respective pe cont propriu.“

Moise Guran:
„Ne-am rătăcit 100 de ani în porcăria asta numită comunism, hai să încercăm să trecem peste. În România, erau 35.000 de cercetători care nu mai aveau legături cu restul lumii. Întreprinderile românești erau cu cel puțin 10 ani în urma celor din străinătate.“

Lucian Croitoru:
„Nu e adevărat că doar stânga favorizează cheltuielile sociale. Toate guvernele favorizează aceste cheltuieli. Aceasta este, de fapt, marea problemă a democrației occidentale. Peste 20% din PIB în aceste țări o reprezintă cheltuielile sociale. Și acest procent tot crește, din 1916 încoace, când erau de sub 1%. Credeți că oamenii vor vota împotriva unui asemenea sistem?“

Foto: Daniel Secărescu