„Rolul cel mai important în integrare îl are anonimul, prietenul“
O sâmbătă cu cer senin, soare și o dezbatere despre migrație și locul intelectualului român în strainatate. Au participat Dana Diminescu, sociolog specializat pe probleme de migrație, Lector în cadrul Departamentului de Științe Economice și Sociale al Școlii Naționale Superioare de Telecomunicații din Paris, Sabina Stan, lector în Antropologie și Sociologie în cadrul Școlii de Asistență Medicală și Științe Umane a Dublin City University, Gabriel Badea Păun, istoric de artă și eseist, rezident la Paris, și Denisa Mîndruță, profesor asociat de Tehnologie și Strategia inovării în cadrul Școlii de Înalte Studii Comerciale Paris.
Denisa Mîndruță, despre schimbarea statutului migrantului:
„Trăim o dihotomie anacronică între cei plecați și cei rămași. Emigrația nu mai e ce a fost, oamenii care pleacă nu înseamnă că vor trăi tot restul vieții în afara României. Acum, lumea e deschisă, cei care pleacă se pot întoarce.“
Dana Diminescu, despre evoluția migrației:
„În zilele noastre, proiectul de instalare definitivă într-o țară, numit îndeobște, emigrație, e mult mai relativ azi. Putem vorbi mai degrabă de circulație decât de migrație.
Ideea de dezrădăcinare, care era asociată migrantului, nu mai e total valabilă azi. Avem de-a face cu un migrant conectat cu țara lui natală, datorită tehnologiei. E o mare diferență fața de ce era în trecut. Calitatea absenței și calitatea prezenței migrantului s-au schimbat în chip major.
Digitalizarea structurează legăturile între oamenii din diaspora.
În ce privește România, după ’89, nu vorbeam de diaspora, ci vorbeam de un exil politic. Conexiunea dintre acest exil politic mai vechi și noua migrație românească nu e foarte evidentă. Noua migrație înseamnă un profil diversificat al românilor care pleacă.“
Sabina Stan, despre migrația circulară:
„Oamenii din diaspora sunt, ca și societatea românească, foarte diverși și chiar divizați. Avem migrație circulară, cu români care pleacă, se întorc, re-pleacă, se reîntorc.
Un studiu recent arată că aproximativ jumătate din populația României are o experiență migrantă, ceea ce înseamnă că ei sau un membru al familiei au emigrat.
România ar trebui să aibă politici care să asigure o redistribuire mai justă a bogăției pe întreg teritoriul țării, care să prevină atât migrația externă, cât și migrația internă, spre marile orașe.“
Gabriel Badea Păun, despre propriul statut în Franța:
„Nu m-am simțit niciodată ca un emigrant. M-am considerat ca un român care trăiește în România, care lucrează ce îi place. Uneori, munca mea a avut legătură cu România, alteori, nu.“
Dana Diminescu, despre rolul tehnologiei în diaspora:
„Există noi forme de ghetoizare pe care noile tehnologii le pot aduce în rândul comunităților din diaspora.
Pe de altă parte, tehnologia poate produce și efectul opus. Apariția telefonului mobil în comunitatea oșenilor care locuiau, acum 15-20 de ani, în suburbiile Parisului i-a scos de pe străzi, le-a dat o adresă, le-a permis să își găsească locuri de muncă, i-a transformat în migranți conectați.
Rolul cel mai important în integrarea ta în societatea în care tocmai ai emigrat îl are anonimul, prietenul, cel care te trage spre noua lume.“
Dana Diminescu, despre legătura diasporei cu țara de origine:
„Diaspora e o resursă care trebuie captată și orientată spre investiții, nu neapărat private. Țările cu cele mai bune politici de atragere a diasporei sunt Irlanda, Filipine, Maroc, Mexic, Turcia și India.
Filipine, de pildă, a dezvoltat un telefon pe care îl primește fiecare emigrant care facilitează servicii (bancare, electorale) la distanță. Turcia își consolidează puterea autoritară prin votul diasporei. Francezii emigrați iau foarte des legătura cu ministerul dedicat lor din guvernul francez. Marocanii au un website care găzduiește un uriaș forum de discuții al emigranților.
Pentru ca oamenii să se întoarcă în țara de origine, este nevoie să îi ții aproape. Cunosc primari de sate românești care au pus camere video prin care cei emigrați văd ce se întâmplă în locul de unde au plecat.“
Foto: Daniel Secărescu