„Pentru România, tehnologia poate fi un restart!“

Digitalizarea a fost principala temă a dezbaterii la care au participat 3 dintre country partner manageri ai firmelor de consultanță și audit Big 4, Ramona Jurubiță, economist, Country Managing Partner KPMG România și Moldova, Ionuț Simion, economist, Country Managing Partner PwC România și Moldova și Alexandru Reff, avocat, Country Managing Partner Deloitte România și Moldova, alături de Ioan Iacob, CEO și co-fondator al start-up-ului Qualitance.

Discuția a fost moderată de Sorin Mîndruțescu, Country Manager Oracle Romania. Din public, au mai participat Sergiu Manea, CEO BCR, și dna Tamar Samash, fost ambasador al Israelului în România.

Alexandru Reff, despre digitalizare:
„Sunt încântat să fiu în compania confraților mei. Ne întâlnim și ne sfătuim mai des decât ați putea crede.

Profesiile noastre nu sunt dintre cele afectate major de disrupțiile tehnologice. De-a lungul timpului, am ajuns să folosim din ce în ce mai mult tehnologia. Eu am fost educat să folosesc software pentru jobul meu încă de acum 21 de ani, când m-am angajat la Deloitte.

La nivel global, Deloitte e liderul în transformare digitală, partenerul marilor corporații IT. Cea mai mare parte din practica noastră de consultanță e cea pe tehnologie. S-ar putea să vina vremea când concurentul nostru cel mai puternic va fi Google sau alt gigant de pe tehnologie.“

Ramona Jurubiță, despre impactul tehnologiei asupra oamenilor:
„Tehnologia modifică foarte mult modul de business. E foarte important impactul pe care îl are tehnologia asupra omului. Ne preocupă cum anume îi putem ajuta pe oameni să își găsească sau regăsească echilibrul în acest tumult al epocii tehnologice.“

Ionuț Simion, despre digitalizare:
„Nu cred că am mai fost toți trei country managing partners pe o scenă pentru a discuta un subiect de interes public.

Automatizarea proceselor de muncă ne va ajuta să rezolvăm, măcar parțial, penuria de forță de muncă.

Există opt tehnologii mari care au capacitatea de a schimba radical lumea: Internet of Things, realitatea augmentată, realitatea virtuală, dronele, roboții, 3-D printing, inteligența artificială și blockchain.

Populația din Europa îmbătrânește. Peste 10 ani, cea mai cerută slujbă va fi cea din domeniul serviciilor medicale.

Există o diferență foarte mare între ce spun studiile despre digitalizare în România și ce percepție au antreprenorii români despre digitalizare.“

Ioan Iacob, despre tehnologie și filozofie:
„Există un autor care spune că viitorul e deja aici, dar nu e egal distribuit. Așa cred că stau lucrurile și pentru tehnologie.

Tehnologia aduce descentralizare. Un manager de la Qualitance nu are voie să spună echipei lui ce să facă și cum să facă. Pentru că, dacă ar trebui să facă, înseamnă că a angajat niște simpli executanți.

Pentru a construi inteligența artificială și machine-learning, e nevoie de principii filozofice. Când vorbim de inteligența artificială, nu mai vorbim de programare clasică, ci vorbim de programe care se scriu singure și unde principiul cauzalității e esențial.

Când construim produse și servicii, nu pornim niciodată de la tehnologie, ci de la nevoi și de la interfață om-tehnologie.“

*****

Ionuț Simion, despre tineri și inovație:
„Într-o organizație ca PwC, inovația provine din curajul și inventivitatea celor mai tineri colegi. Ei vin adesea cu idei care ne lasă cu gura căscată. Nu vin doar cu soluții la probleme, ci implică și start-up-uri din tehnologie.

Media de vârstă la angajare în PwC e de 27 de ani. Cel mai mare risc cu tânăra generație într-o profesie de contabilitate este ca ei să se plictisească. Rutina îi omoară. Ea trebuie înlocuită cu descoperirea de lucruri și metode noi.“

Ramona Jurubiță, despre tineri și inovație:
„Eu mizez foarte mult pe capacitatea de inovație din interiorul companiei. Spiritul antreprenorial trebuie încurajat. Experiența ne-a dovedit că, de câte ori am făcut asta, am avut de câștigat.

Big 4 e totuși o structură ierarhică. Ne-am gândit cum să spargem aceste invizibile bariere ierarhice pentru ca să nu se mai repete situații în care idei geniale, generate în interiorul KMPG, s-au pierdut și s-au materializat în afară.

În acest sens, am creat un Non-Executive Millenial Board, în care sunt șapte persoane din companii, millenials, board care are ca rol să strânga ideile angajaților tineri.

Alexandru Reff, despre inovație:
„Orizontul de programare financiară tipic al companiilor noastre, de 3-5 ani, e prea lung. E nevoie de adaptare continuă, de a face un zoom out, pentru a înțelege unde vom ajunge peste 10 ani, apoi de a face un zoom in, pentru a face programe pe 6 luni, cu implementare rapidă.

Ne propunem să înțelegem universul start-up-urilor pentru a putea îndeplini rolul de conectori pe care ni-l alocă mediul de business. Ne uităm spre soluțiile emergente cu gândul de a le recomanda și implementa ulterior clienților noștri.“

*******

Ioan Iacob, despre apetența pieței românești pentru inovare:
„În România, variația de la client la client e absolut uriașă. Unele companii vor să inoveze cu orice preț, altele sunt foarte mulțumite cu o creștere lină, departe de orice inovare.

Pe de altă parte, cele mai antreprenoriale persoane sau firme cu care am lucrat sunt din România. Nu din Silicon Valley, nu din Amsterdam, nu din Australia, nu din Londra. Există ceva în ADN-ul nostru, în Romania, de <<hacking the system>>, de a face mult cu puțin.

Eu sunt inginer, nu cred în spotaneitate, nu cred în creativitate, cred în iterație, în test & learn. E imposibil să ghicești ce doresc utilizatorii, trebuie testări, trebuie prototipuri pentru a înțelege. Cu cât mai multe teste, cu atât mai mari șanse de breakthrough. Noi așa vedem inovația, cu acest model de rapid prototyping.

Ioan Iacob:
„Pentru România, tehnologia poate fi un restart!“

Ionuț Simion, despre inovație în România:
„5% dintre absolvenții României au diplomă pe IT&C, ceea ce ne plasează pe locul 6 în UE.

E adevărat că factorul privat mută lucrurile înainte. Dar e nevoie și de cadrul în care aceste companii să evolueze. Și, aici, România păcătuiește foarte mult. Se concentrează pe probleme care nu au semnificație pentru societate și nu se preocupă de probleme gen digitalizare.

Sunt muguri buni, sunt multe start-up-uri, sunt câteva acceleratoare, sunt convins că, dacă vor fi mai multe exemple ca UI Path, se va crea acel proces de aglomerare care va duce lucrurile mai departe.

Având în vedere unde e România, orice pas înainte contează.“

Ramona Jurubiță, despre inovație în România:
„Inovarea, așa cum e definită în legislația românească, nu e înțeleasă în adevăratul ei sens. Statul poate să facă pași mici, dar cu impact foarte mare în sectorul privat, prin simpla înțelegere a ceea ce se întâmplă în practică.

Stimularea cercetării-dezvoltării-inovării există în acest moment în legislația românească, dar trebuie încurajată folosirea ei. Mediul privat are o reticență în a o folosi, pentru că are o teamă legată de felul în care autoritățile statului interpretează activitățile de cercetare-dezvoltare-inovare.“

Alexandru Reff, despre revoluția tehnologică:
„Nivelul de adaptare al companiilor la revoluția tehnologică este foarte redus. Nu doar în România, ci la nivel global.

Puține companii văd tehnologia ca pe o oportunitate de a se dezvolta, de a-și diversifica activitățile. Majoritatea o vede doar ca pe o șansă de a face mai mult, mai repede.

Doar 17% dintre companii au drept prioritate promovarea talentelor. De aici, penuria de talente pe care o constatăm toți.

În ceea ce privește România, Deloitte are 500-600 de angajați care oferă, din România, consultanță pe tehnologie. Procentul firmelor din România care beneficiază de această consultanță este, din păcate, infim.“

*****

Foto: Daniel Secărescu